Cum reușim să stăpânim limba lui Goethe? „Grit” în învățarea germanei

Autoare: Ilinca Stroe

Astăzi, majoritatea copiilor europeni studiază deja din primii ani de școală nu doar una, ci două limbi străine. Practica aceasta este excelentă, întrucât asigură formarea bilingvismului, cu toate beneficiile sale cognitive, lingvistice, medicale și culturale, încă de la o vârstă fragedă. Totuși, atunci când cele două limbi străine studiate sunt destul de diferite, e bine ca și așteptările noastre privind învățarea lor să fie diferențiate în funcție de particularitățile fiecăreia.

Să luăm, bunăoară, cazul foarte frecvent al copiilor care studiază în paralel engleza și germana. Aparent, acestea sunt similare: limbi înrudite, ambele germanice, ele au în comun circa 60% din vocabular. Și… cam aici se opresc asemănările. Diferențele sunt complexe și semnificative, variind de la topică la abordare și la contextul de învățare. Ba chiar atitudinea elevilor față de engleză și, respectiv, germană diferă, precum și genul de caracter sau de personalitate pe care îl necesită și totodată îl modelează studierea uneia sau a celeilalte.

Un simplu fapt ne semnalează clar că învățarea englezei și învățarea germanei sunt două experiențe distincte: la engleză se pot susține examene internaționale precum cele din suita Cambridge încă de la vârsta de 7 ani (YLE Pre-A1 Starters), pe când pentru examenele internaționale de germană  ÖSD („Österreichisches Sprachdiplom”) vârsta minimă este de 10 ani (KID A1). De ce acest decalaj de 3 ani? De ce copiii care dau examen la primul nivel de germană trebuie să dedice pregătirii pentru el mai mult timp decât la engleză? Să parcurgem câteva dintre posibilele motive.

1. Prejudecățile generale care influențează învățarea. E loc comun să spui că engleza e ușor de învățat, pe când germana e o limbă grea. Or, un copil care pornește la drum cu germana într-un mediu social îmbibat de asemenea idei preconcepute tinde să anticipeze o experiență de învățare a germanei mai degrabă neplăcută, sau cel puțin anevoioasă. Cu două posibile reacții: fie se va simți descurajat și demotivat din capul locului, fie va aborda experiența ca pe o provocare incitantă și se va ambiționa. Evident, dezirabilă este cea de a doua alegere.

2. Accesibilitatea și prezența englezei/germanei în cotidian. E absolut adevărat că, așa cum remarcă adesea cu oarecare exasperare profesorii de limbi străine altele decât limba lui Dickens, „engleza e peste tot!” Pe când germana, nu. E de ajuns să pornim televizorul ca să dăm de un film în engleză, să aprindem radioul ca să auzim un cântec în engleză, să intrăm pe Google ca să ajungem pe un site în engleză. În germană, toate acestea trebuie căutate în mod special. Pur și simplu expunerea la engleză, disponibilitatea ei sunt mult mai mari decât în cazul germanei.

3. Felul în care „se lasă învățată” engleza/germana. Particularitățile, dar și ubicuitatea englezei contemporane au permis, în ultimii ani, ca aceasta să fie învățată în tot mai mare măsură prin așa-numita „abordare lexicală”: ne însușim cele mai frecvente sintagme ori combinații de cuvinte, inclusiv structurile gramaticale fiind deprinse ca sintagme („chunks of language”). Germana, însă, nu se lasă învățată așa; e mai puțin „standardizată”, poate mai puțin clișeică și, prin urmare, necesită o abordare mai degrabă detaliat gramaticală, decât generalist lexicală.

Concluzia ne duce spre un concept adus recent în lumina reflectoarelor educaționale de către Dr. Angela Duckworth, Profesor de Psihologie la University of Pennsylvania: grit. „Grit” înseamnă pasiune, curaj, tenacitate și totodată perseverență. Pentru a ilustra conceptul, Dr. Duckworth spune: „Grit e despre a-ţi trăi viaţa ca pe un maraton, şi nu ca pe un sprint.” Ei bine, luând în considerare cele expuse mai sus, am putea spune, la rândul nostru: învățarea englezei poate fi un sprint, învățarea germanei este însă un maraton. Pentru a-l câștiga, pentru a ajunge să știm cu adevărat limba germană avem nevoie de grit. Este trăsătura de personalitate care ne permite să urmărim și să atingem cu succes acest obiectiv pe termen lung care este stăpânirea limbii germane.

Un copil care abordează învățarea limbii lui Goethe cu grit și care, în procesul învățării ei, își dezvoltă grit este concurentul hotărât să reușească la examenele ÖSD. Și mai este adultul de mâine capabil să își facă Masteratul/Doctoratul la o universitate din Austria, Germania sau Elveția, ori să obțină un post excelent la BMW, Adidas, Lidl, Deutsche Bank sau altă reputată companie de limbă germană.

Die Deutsche Akademie Bukarest, divizia de limba germană a International House Bucureşti, oferă cursuri de germană online și față în față pentru copii de 7-17 ani, inclusiv în vederea pregătirii pentru examenele internaționale ÖSD („Österreichisches Sprachdiplom”).  Informaţii şi înscrieri: germanapentrucopii@ih.ro sau 0733 102 155.